De ce sa vorbim corect

Limba este măsurariul civilizaţiunii unui popor.
MIHAI EMINESCU

Ante Scriptum: Stiu ca i-am promis cuiva ca o sa scriu despre alt subiect. N-am uitat, dar vreau sa o fac dupa ziua de maine, pentru ca asa simt ca ar fi mai bine. Pana una alta, am zis sa insir niste vorbe legate de o tema mai putin importanta. Sper sa va placa! :)

Am deschis articolul asta cu un citat din Eminescu. Fita, ce sa mai! Problema e ca nu prea sunt de acord cu el. De cand sunt mic, m-am lovit de vorbe de genul asta si nu la fitecine, ci la reprezentati de seama ai omenirii. Cred ca mai toti marii scriitori, poeti sau filozofi au cate un citat personal laudativ la adresa importantei limbii, valorii unui limbaj bogat. "Limba noastra-i o comoara" este deviza general acceptata a tuturor celor care detin, incontestabil, o cunoastere aprofundata a limbii materne.

Ei bine, eu nu-s asa. Nu am o simpatie fata de limba romana. Nu consider nici ca e o limba frumoasa. Nu vad cum ar putea sa ne reprezinte ca nivel al civilizatiei. Sa fim seriosi, sumerienii, care au dezvoltat prima scriere, cea cuneiforma, nici macar n-aveau alfabet. Asta ar insemna ca noi avem un grad mai ridicat de civilizatie decat sumerienii? Sau decat asirienii, babilonienii, acadienii sau orice alt popor din trecut care inca aveau o limba nefinisata, nedifinitivata? Cu toata primitivitatea si violenta de care dadeau dovada aceste popoare, nu pot sa nu-mi dau jos palaria in fata interesului fata de arte, inclinarii catre perfectiune evidentiat de frescele impresionante, de arhitectura menita sa exprime constiinta colectiva a unor neamuri care nu inchideau spitale, ci voiau sa se inalte catre cer construind Turnul lui Babel. Asta ca sa nu mai pomenesc de Gradinile Semiramidei, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, ridicata de Nabucodonosor II pentru sotia sa. Ce valente artistice se intrezaresc, in schimb, la Romania de astazi? Ca limba noastra e fara doar si poate mult superioara limbilor popoarelor mai sus mentionate.

Dar sa-l lasam pe Eminescu. El a fost un romantic, un idealist, un aspirant spre absolut si, nu in ultimul rand, un patriot. Dragostea, intr-adevar, te poate face sa vezi cu alti ochi "obiectul" vizat. La fel cum nu te mai intereseaza dimensiunea sanilor unei fete atunci cand o iubesti cu patima, asa si Eminescu nu putea sa simta limba altfel decat ca "însăşi floarea sufletului etnic al românimii". Firea mea mai putin artistica poate sa aprecieze frumusetea, delicatetea, rafinamentul chiar ale poetului nostru. Dar eu sunt in primul si in primul rand un pragmatic. Pentru mine, vorbele lui Eminescu reprezinta mai mult delirul unui indragostit de propria limba decat o parere valida, pertinenta. Din cercul lui cel stramt poate ca valoarea unei limbi capata alte valente, dar din lumea mea care este aievea, definitia limbii se apropie mai mult de cea precizata cu multa dibacie de Victor Eftimiu: "Limba e vehiculul care duce gândul meu în urechea, inima şi gândul celuilalt".

Mai bine de atat nu m-as fi putut exprima. Uitandu-ma si pe Wikipedia, observ ca impartasim zodia, asa ca poate nu e chiar de mirare ca gandim la fel :). Limba e o unealta, una nu numai extrem de utila, ci si indispensabila la momentul actual. Dar limba poate fi inlocuita. Ceea ce este cu adevarat de neinlocuit este ideea de limbaj. Faptul ca noi comunicam prin intermediul unor limbi similare fiecare una cu cealalta se datoreaza mai mult inclinarii umane catre utilizarea corzilor vocale, limbii si aerului ca metode naturale de comunicare. Asta s-a dezvoltat atat in lumea veche, cat si pe continentul american, in mod separat, dar identic. Un lingvist ar putea aduce dovezi mult mai puternice, eu vorbesc doar la nivel de amator :P. Numai ca sunt anumite situatii in care se preteaza folosirea unui alt limbaj. Tinand cont ca lucrez in domeniul IT si ca am ceva tangente cu ideea de limbaj dintr-o perspectiva mai panoramica decat cea vazuta de un om obisnuit, pot spune cu certitudine ca exista limbaje folosite ca modalitati de comunicatie care au o structura fundamental diferita de cea a limbilor uzuale, dar care servesc aceluiasi scop. Ca sa putem vorbi cu un calculator, nu ii putem spune: "Ba, ia baga si tu la descarcat The King's Speech ca am auzit ca e meserias. Apropo, daca ma cauta pe mess Alexandra, nu ma anunta ca ti-am mai spus ca nu e genul meu". Se va folosi o metoda diferita prin care sa aiba loc comunicarea. Nu am sa intru in amanunte, important e sa intelegeti ideea. Ca sa dau un alt exemplu, o sa extrapolez si o sa spun ca, pentru a dresa un caine, e nevoie sa vorbesti cu el prin mijloace speciale. Limbajul comun poate sa se bazeze mai mult pe gesturi si pe postura corpului decat pe comenzi strict verbale. De asemenea, nu o sa aduc detalii, pentru ca nu stapanesc subiectul.

Desi am explicat pana acum ca personal consider halucinanta o viziune glorificatoare a limbii, nu pot sa ignor total importanta unei exprimari corecte si a unui limbaj decent. Pana la urma, si titlul articolului este De ce sa vorbim corect , nu De ce sa ne iubim limba. O sa pornesc in aceasta analiza cu ce spunea Andrei Plesu in una dintre emisiunile pe care le realizeaza alaturi de Gabriel Liiceanu. Ei, spunea atunci Plesu ca el se simte mai prost atunci cand vorbeste intr-o alta limba, pentru ca , in mod evident, nu o stapaneste la fel de bine ca pe limba romana. Omul avea dreptate. Chiar daca tu, ca individ, esti identic indiferent de limba vorbita, modul de exprimare precar intr-o limba pe care o cunosti la un nivel superficial te poate face sa te simti ca nu poti sa transmiti interlocutorului mesajul pe care il gandesti sau, ca sa revin la definitia data de Victor Eftimiu, vehiculul se transforma din Mercedes intr-o Dacie. Ca sa stii sa valorifici cu adevarat potentialul unei limbi, sa reusesti sa exprimi in cuvinte putine, intr-un mod concis, dar cu noblete si sensibilitate ceea ce ai de spus este dovada de maiestrie a unui artist desavarsit. De aceea Victor Eftimiu a avut nevoie de o singura fraza sa transmita intr-un mod mult mai elegant aceeasi idee pe care eu am relatat-o in ditamai textul :)) . Dar na, mie nici nu-mi place sa fac economie de cuvinte :P .

Cu toate astea, desi apreciez un om care stie sa aleaga cuvintele potrivite si tind, la randul meu, sa imi imbogatesc pe cat posibil limbajul, asta nu e un criteriu dupa care evaluez oamenii. Si intotdeauna am sa prefer un prieten simplu, modest, care sa-mi vorbeasca cu familiaritate si caldura decat un snob, infumurat si vanitos care va folosi cuvintele ca arme avand unicul scop de a ridica propria persoana in ochii celorlalti, si nu din dorinta decenta si delicata de a crea vehiculului care sa atinga inima celorlalti intr-un mod deosebit.